E330 – Acidul citric

Acidul citric (E330) sa găseşte în mod natural în orice fiinţă vie (fie ea plantă sau animal), în ţesuturile şi fluidele corpului şi într-o mulţime de fructe şi legume, în special în citrice, kiwi, căpşuni. El ia parte la procesele metabolice de la nivelul celulelor. Acidul se prezintă sub forma unui compus organic incolor, cristalin, iar la temperatura camerei ca o pudra albă cristalizată.

La scară industrială este produs prin fermentarea melasei sau a trestiei de zahăr în combinaţie cu ciuperca Aspergillus niger. Din soluţia rezultată este filtrată ciuperca, apoi prin combinaţie cu hidroxid de calciu se obţine citrat de calciu (precipitat), din care acidul citric este regenerat prin tratarea cu acid sulfuric.

ACIDUL CITRIC NU PRODUCE CANCER.
Dacă ar produce, atunci toate celulele noastre ar fi transformate în celule canceroase întrucât acidul citric este prezent în toate celulele, aproape de ADN. Din contră, E330 este unul din cei mai siguri aditivi alimentari. Este complet nepericulos sa manânci dintr-odata 100 grame de acid citric. Singura legătură cu cancerul este că este anti-cancerigen.

Ciclul acidului citric în organism se numeşte ciclul lui Krebs, după numele descoperitorului său în 1930, şi se referă la oxidarea fiziologică a grăsimilor, proteinelor şi a carbohidraţilor în dioxid de carbon şi apă. În limba germana cuvântul Krebs înseamnă cancer şi de aici aceasta confuzie care durează din anii ’70 şi care a creat panică in Europa în anii ’80.

Doza zilnică admisă: nelimitată.

Datorită efectului său natural de conservant se utilizează în industria alimentară, dar şi pentru a da gustul specific acid, acru. Sporeşte efectul antioxidant al altor substanţe, dar este şi agent de chelare şi de curaţare care nu afecteaza mediul.

Se foloseşte în sucuri, muştar şi în foarte multe alte produse. Întăreşte gelul din gemuri şi încetineşte procesul de oxidare la fructe şi produse din fructe, combinându-se cu metalele prezente în mod natural şi prevenind decolorarea. La brânzeturi este folosit pentru a crea rapid mediul pentru activitatea enzimelor, în locul metodei tradiţionale. De asemenea, poate fi utilizat la îngheţată pentru a menţine separate globulele de grăsime.

Este utilizat pe scară largă în industria de vinuri, când sunt folosite fructe cu aciditate redusă, dar şi pentru că se combină cu fierul liber şi previne formarea de compuşi fier-tanin care fac vinul tulbure. În procesul de fabricaţie a berii reduce pierderea de zahăr din orzul germinat. Împreună cu bicarbonatul de sodiu are efect efervescent şi se foloseşte sub formă de pudră, tablete, sare de baie, degresant.

Datorită proprietăţii sale de chelare, acidul citric e folosit la săpunuri, detergenţi şi la dedurizarea apei. Se combină cu ionii de metal din apa dură şi îi elimină formând citraţi, permiţând formarea spumei. O soluţie cu 6% acid citric elimină petele lăsate de apa dură pe pahare. În industrie este folosit la dizolvarea ruginei. Reglează pH-ul din produsele de curăţare domestice şi din medicamente.

Acidul citric este o componentă normală a celulelor organismului şi este metabolizat, degradat şi eliminat de corp fără efecte adverse. Contactul cu o soluţie concentrată de acid citric produce iritaţia pielii sau a ochilor. Consumat în exces, poate ataca smalţul dinţilor. În concentraţie mare poate degrada şi decolora părul, întrucât deschide cuticula şi scoate mineralele din firul de păr.

Surse:

• Wikipedia, the free encyclopedia
• The Food-Info Foundation
• The UK Food Guide
• Additives in Food