E300 – Acidul ascorbic (Vitamina C)

Acidul ascorbic (E300) este un acid zaharic obţinut prin oxidarea unor tipuri de zahăr şi de amidon şi are proprietăţi antioxidante. Vitamina C este forma activă din punct de vedere biologic a acestui acid, un L-enantiomer, şi anume L-acidul ascorbic. Vitamina C este esenţială pentru creştere, dinţi, gingii, oase, piele şi vase de sânge şi ajută absorbţia fierului în organism. Vitamina C contribuie la sinteza corectă a colagenului. Vitamina C nu poate fi administrată ca supliment alimentar dacă este marcată cu E300, care este un aditiv alimentar.

Unde se găseşte

Acidul ascorbic se găseşte în stare naturală în toate plantele şi animalele, preponderent în fructele proaspete (în special citrice) şi în multe legume. Este solubil în apă şi se distruge prin fierbere sau prin expunere la oxigen, metale, lumină, căldură. Denumirea lui este strâns legată de scorbut, o boală a secolelor trecute şi în special a marinarilor, provocată tocmai de deficienţa de Vitamina C în organism.

Toate organismele vii au nevoie de Vitamina C pe care fie o produc, fie o obţin din alimentaţie, în caz contrar putând surveni chiar moartea din cauza scorbutului. Oamenii, porcuşorii de Guineea şi primatele nu mai produc singure acidul ascorbic şi sunt nevoite să obţină Vitamina C din alimentaţie. De exemplu, o capră adult produce circa 13 grame de acid ascorbic pe zi.

Fabricare

Acidul ascorbic este obţinut prin fermentarea glucozei cu ajutorul a două enzime de la două bacterii diferite, transferate la o singură bacterie, aşadar prin modificare genetică. China produce 80% din cantitatea de acid ascorbit la nivel mondial.

Utilizare

Acidul ascorbic este utilizat ca un antioxidant în industria berii, mărind timpul de depozitare a berii pe raft si prevenind tulburarea ei. E300 este folosit ca şi conservant în industria cărnii pentru a-i păstra culoarea, ca agent de coacere în panificaţie, dar şi pentru a inhiba decolorarea fructelor tăiate, a pulpei şi a sucurilor de fructe. Soluţiile pentru developarea fotografiilor conţin şi ele acid ascorbic.

Acidul ascorbic se mai găseşte în unt, produse cu ouă congelate, lapte praf, lapte condensat, cartofi congelaţi, mâncare pentru sugari în conservă, vinuri. Se mai poate adăuga şi produselor care îşi pierd Vitamina C prin prelucrare – fulgii de cartofi.

Acidul ascorbic şi sărurile sale de sodiu, de potasiu şi de calciu sunt utilizate în mod obişnuit ca aditivi alimentari. Aceşti compuşi sunt solubili în apă şi astfel nu pot preveni oxidarea grăsimilor. Pentru acest scop se folosesc esterii solubili în grăsime ai acidului ascorbic cu acizi graşi cu lanţ lung (ascorbyl palmitat sau ascorbyl stearat).

Numerele E relevante sunt: E300 acid ascorbic, E301 ascorbat de sodiu, E302 ascorbat de calciu, E303 ascorbat de potasiu, E304 esteri glicerici ai acidului ascorbic: ascorbyl palmitat şi ascorbyl stearat.

Doza zilnică admisă – nelimitată

Spre deosebire de alte vitamine, Vitamina C nu are efecte negative în caz de supradoză.

Surse

http://en.wikipedia.org
http://www.food-info.net
http://www.websters-online-dictionary.org
http://encyclopedia.farlex.com
http://www.exploreenumbers.co.uk
http://www.ukfoodguide.net

E338 – Acidul fosforic

E338 – acidul fosforic se găseşte în mod natural în multe fructe şi legume. La scară industrială este produs din minereu de fosfat. Acidul este un lichid incolor folosit la fertilizatori, detergenti, arome, medicamente.

In industria alimentară se utilizează ca regulator de aciditate. Creşte permeabilitatea sării în cărnuri şi este antioxidant. Se foloseşte în multe produse, în special Coca-Cola, Pepsi, produse din carne şi brânzeturi.

Acidul fosforic este asociat cu o densitate osoasă scăzută. El se combină foarte repede în tractul digestiv cu calciul şi magneziul şi formează săruri care nu mai sunt absorbite de organism. În cantităţi mari produce hipocalcemie la nivel osos şi calcifierea ţesuturilor moi. Fosfaţii sunt săruri esenţiale pentru organism, dar, pentru a preveni deficienţa de calciu, utilizarea lor este limitată.

Doza zilnică admisa: 70 mg/kg

Alte studii au demonstrat că o concentraţie mai mare de calciu în urină (hipercalciurie) în urma consumului de Coca-Cola sau Pepsi se datorează de fapt cofeinei şi nu acidului fosforic. De altfel, acest efect al cofeinei este recunoscut.

Acidul fosforic este şi un puternic agent de chelare (se combină cu ionii de metal) şi este folosit şi în tratamentul împotriva intoxicaţiilor cu metale. Datorită acestei proprietăţi, se foloseşte şi pentru a dizolva rugina (oxid de fier) pe care o transformă într-un fosfat solubil în apă. De aceea Coca-Cola curăţă obiectele metalice.

Acidul fosforic este puternic coroziv. Vaporii de acid în concentraţie mare (ceaţă) sau încălziţi atacă sever căile respiratorii. Soluţiile concentrate de acid atacă pielea, cauzând arsuri, iar cele slabe iritaţii. Ingerarea de acid fosforic concentrat produce necroza tractului digestiv superior şi inferior, necroza pancreasului, hemoragie internă.

Surse: